Discutia despre nastere

Faţă în faţă cu medicul obsterician: discuţia despre naştere

de Claudia Necula

Dacă eşti o femeie sănătoasă care se află pe drumul cel bun în a aduce pe lume un bebeluş – adică sarcina nu a pus probleme majore iar bebeluşul îţi dă de înţeles în fiecare zi că îi merge bine mersi la tine în burtică – atunci ai toate şansele să te bucuri de experienţa unei naşteri naturale. Sigur, dacă eşti un viitor tătic nu stică să citeşti mai departe – vei avea cui povesti 🙂

Mai sunt două aspecte ce merită a fi lămurite:

  1. Ce părere ai tu despre naşterea naturală – în acest articol vom presupune că eşti o femeie încrezătoare, conştientă de faptul că naşterea naturală e cel mai bun lucru pentru tine şi bebeluşul tău. Dacă nu te regăseşti în aceste rânduri, urmăreşte-ne în continuare postările, pregătim ceva şi pentru tine, dar până una alta, vino la un curs Lamaze şi vei primi câteva indicii 🙂 Cu toate acestea, îndrăzeşte să citeşti acest articol până la capăt, este posibil să te pună pe gânduri!
  2. Ce părere are doctorul tău despre naşterea naturală.  Aici avem de detaliat.

Nu ştiu dacă eşti la curent cu cifrele statistice, însă conform datelor obţinute de Asociaţia pentru Naştere Naturală şi Alăptare, procentul de cezariene din Bucureşti în anul 2009 era mare. Foarte mare. Aproximativ 60% adică. Wow. O simplă confruntare a acestui procent în baza noastră de date reflectă un procent de 49% cezariene raportat la un total de 242 cursanti care ne-au relatat modul în care au născut. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă nedepăşirea procentului de 10-15% la nivel de ţară. Cam mare diferenţa, ce zici?

Şi ne-am gândit: oare bucureştencele au ceva specific în gene astfel încât cezariana ajunge să fie necesară într-un procent atât de mare? Este poluarea de vină sau… este altceva la mijloc? Acest “altceva” ne face să ne întoarcem la punctele 1) şi 2) de mai sus.

După această paranteză statistică revenim la punctul 2).

Aşadar, ai ajuns în ultimul trimestru de sarcină, ai depăşit cu brio momentele tuturor ecografiilor, tututror testelor recomandate. Totul este OK. În scurt timp urmează să discuţi cu medicul care ţi-a supravegheat sarcina despre cum va decurge naşterea. Cum vei direcţiona discuţia?

  • Mai întâi, nu te aştepta să primeşti toate răspunsurile într-o singură întâlnire. Ca să îţi faci o idee cât mai clară despre preferinţa doctorului de a efectua o cezariană de rutină sau de a asista o naştere naturală va trebui să ai un pic de răbdare şi să explorezi pe îndelete răspunsurile medicului pentru a fi sigură că deciziile care se iau în timpul naşterii se bazează pe siguranţa ta şi a bebeluşului tău şi nu pe alte motive de convenienţă.
  • Sunt foarte puţine motive care indică în mod clar o cezariană înainte de declanşarea travaliului. Dacă bebeluşul tău nu este aşezat în poziţie transversă, şansele tale pentru o naştere naturală s-au îmbunătăţit considerabil. Trebuie să ştii că nici un studiu bazat pe dovezi nu a ajuns la concluzia că o cezariană trebuie programată din următoarele motive: înălţime mică a mamei, miopia mamei, numărul mic de la picior al mamei sau altele asemenea. Chiar şi suspiciunea unei disproporţii între dimensiunea bebeluşului şi dimensiunea pelvisului mamei se recomandă a fi lămurită după debutul travaliului.
  • Este bine să porneşti la această întâlnire cu temele făcute de acasă, adică să fii bine documentată, din surse cu credibilitate, astfel încât să poţi să pui cu uşurinţă întrebările care trebuie şi să poţi înţelege corect răspunsurile ce ţi se dau. În acest sens, rezultatele cercetărilor bazate pe dovezi stocate în librăria Cochrane cu privire la travaliu şi naştere constituie o sursă de încredere. Până acum acestea stau la baza filozofiei Lamaze si a cursurilor Lamaze cat şi la baza recomandărilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii. În funcţie de acestea se creează procedurile de asistare a naşterii în majoritatea ţărilor dezvoltate.
  • Te va ajuta să direcţionezi discuţia prin întrebări deschise. Ţinând cont că atunci când intervenţiile medicale sunt folosite de rutină, ele declanşeaza o cascadă de intervenţii medicale ce măresc considerabil probabilitatea efectuării cezarienei (de exemplu: perfuzie cu oxiton de rutină à creşterea intensităţii durerii à panicăà anestezie epiduralăà monitorizare fetală continuă à imobilizare la pat à mai mult oxiton à suferinţă fetalăà operaţie cezariană), încearcă să afli măsura în care medicul este înclinat să recomande intervenţii de rutină doar cu scopul de a grăbi travaliul. Întrebări cum ar fi: “Ce părere aveţi despre perfuzia cu oxiton?”, “Ce părere aveţi despre monitorizarea fetală continuă?” te vor ajuta să afli opinia autentică a acestuia. Pentru a înţelege corect răspunsurile este absolut necesar să te documentezi riguros în prealabil despre situaţiile în care intervenţiile medicale pot fi folosite de rutină sau când ele sunt cu adevărat necesare şi salvează vieţi. Ţine cont că perturbarea ritmului natural de desfăşurare a travaliului, atunci când nu există o indicaţie medicală specifică, aduce cu sine o sumedenie de efecte adverse şi implicit contribuie la o experienţă a naşterii mai puţin pozitivă.
  • Întreabă-ţi medicul când a asistat ultima naştere naturală şi care este (estimativ) procentul de naşteri naturale la care a asistat în ultima lună. Poate că pare un pic exagerat, însă răspunsul s-ar putea să te edifice rapid.
  • Întreabă-ţi medicul dacă îţi recomandă să te mişti şi să îţi schimbi poziţiile în timpul travaliului sau mai degrabă preferă să monitorizeze încontinuu bebeluşul drept pentru care trebuie să te aştepţi că vei fi tot timpul imobilizată în pat. Una dintre practicile cele mai importante care ajută considerabil travaliului şi naşterii este tocmai libertatea de mişcare şi de schimbare a poziţiilor. Tot în spiritul aceluiaşi subiect poţi întreba dacă sala de naşteri este dotată cu o minge de travaliu sau dacă poţi aduce una de acasă pe care să o foloseşti. (Răspunsul ar trebui să fie “da” 🙂 )
  • Întreabă-ţi medicul dacă poţi avea lângă tine, în timpul travaliului, o persoană dragă – soţul, prietena ta sau o doula – care să te sprijine pe acest drum, să-ţi ofere confort, să te încurajeze şi să te aline permanent, făcându-ţi în acest fel experienţa naşterii mai pozitivă şi contribuind la minimizarea riscului unei operaţii prin cezariană. Conform legii drepturilor pacientului, ai acest drept. Din păcate, nerespectarea lui este determinată de multe ori de regulamente de ordine internă ale spitalului. Absurd, ştiu. Dar suntem în România. Până la urmă depinde şi de fiecare dintre noi să schimbăm asta arătând faptul că ne cunoaştem drepturile.
  • Fă-ţi de acasă un “plan de naştere”. Acest plan nu reprezintă în nici un fel o condiţionare a medicului sau impunerea unor consideraţii. Planul de naştere reprezintă o listă de preferinţe şi de dorinţe cu privire la felul în care aştepţi să decurgă travaliul şi naşterea, atât timp cât nu există o indicaţie medicală care să indice o procedură specifică. În el sunt specificate detalii cum ar fi: măsuri de confort în travaliu nemedicamentoase sau medicamentoase, prezenţa unui însoţitor în travaliu, alegerea poziţiei de naştere, vulnerabilităţi personale şi resurse pentru a fi depăşite, opţiuni cu privire la modalităţi de grăbire a travaliului în cazul în care mama doreşte acest lucru şi multe altele. Acest plan te va ajuta să îţi identifici nevoile şi să îţi structurezi discuţia pe care o vei purta cu medicul tău astfel încât să îţi poţi expune cu claritate poziţia.
  • În cele din urmă dă-i de înţeles medicului tău faptul că îţi doreşti şi te aştepţi ca pe tot parcursul travaliului şi naşterii să ţi se explice necesitatea fiecărei proceduri în parte astfel încât să poţi avea consimţământ informat sau refuz informat, conform aceleiaşi legi a drepturilor pacientului.

 

Toate aceste subiecte au în cele din urmă menirea de a pune bazele unei relaţii de încredere între medic şi pacient. Pentru bunul mers al travaliului şi pentru o experienţă a naşterii naturale cât mai pozitive este imperios necesar ca această încredere să se construiască şi să îşi găsească împlinirea pe tot parcursul acestui proces. În asistarea unei naşteri naturale cu risc scăzut, pe lângă o stăpânire profesionistă a actului medical, un specialist trebuie să dea dovadă de o bună înţelegere şi de respect  faţă de nevoile psihofizice ale cuplului mamă-bebeluş  şi de răbdare. La fel de importantă este informarea ta corectă astfel încât să îţi poţi asuma responsabilitatea experienţei naşterii bebeluşului tău în condiţii de siguranţă şi sănătate.

 

Nu uita că în orice moment ai dreptul să ceri o a doua opinie şi ai libertatea de a îţi schimba opţiunea faţă de cadrul medical care te va asista la naştere.

 

Până la urmă, tu eşti cea care naşte, nu?Ai tot dreptul să treci printr-o experienţă pozitivă iar bebeluşul tău merită să îşi creeze o amintire frumoasă a modului în care a venit pe lume!