CONFERINTA ATASAMENTUL PARINTE-COPIL, BAZA RELATIILOR SANATOASE 17-18.02.2018

In 17-18 februarie 2018 vine la Bucuresti unul dintre specialistii valorosi in psihologia copilului, Ana Muntean. Profesor universitar, Doctor, cercetator, autor a peste 10 carti si nenumarate publicatii, doamna Ana Muntean vine sa intalneasca parintii si specialistii bucuresteni, cu una dintre temele de capatai atunci cand vine vorba despre copii: Atasamentul intre parinte si copil.

Atasamentul este de fapt prima relatie de dragoste care apare intre mama si copil si este un invelis protector in care se construieste copilul. Cu fiecare mama si fiecare copil incepe o poveste unica de dragoste. Istoria lor se contureaza deja la finalul primului an de viata. Felul in care se desfasoara interactiunea dintre mama si copil va determina un tip unic de atasament care-i va construi mai departe istoria viitoarelor interactiuni, relatii de iubire si va deveni un model de a se raporta la viata si evenimentele ei.

Construirea unui atasament sanatos este esentiala in dezvoltarea copilului. De fapt reprezinta  nevoia primordiala a puiului de om pentru a-si achizitiona usor si sanatos  abilitatiile cognitive, fizice si emotionale necesare dezvoltarii sanatoase si echilibrate

Figura de atasament a copilului este de obicei mama, dar poate fi in aceeasi masura si un alt adult cu care copilul se afla in schimb emotioal.

In nevoia noastra de a cunoste si intelege de ce este important atasamentul, ce rol are el in viata copilului si a viitorului adult propunem 4 subteme de dezbatere a acestui subiect important.

 

  1. Ce inseamna un atasament sanatos si de ce au nevoie copiii de un atasament securizant?
  2. Atasament si trauma. Rezilienta.
  3. Atasamentul copiilor/atasamentul parintilor. Cum si cand poate fi „reparat” atasamentul.
  4. Atasamentul in copilarie si manifestarile lui in viata de adult.

Aceste module sustinute de Ana Muntean sunt dedicate parintilor, educatorilor, profesorilor, psihologilor si oricui are in preajma copii. Aceasta este prima din seria de intalniri cu Ana Muntean, pe tema Atasamentului.

Atasamentul reprezinta o relatie afectiva speciala, pe care copilul o construieste fata de cel\cea care-l ingrijeste.  Atasamentul se dezvolta si parcurge mai multe etape de-a lungul vietii. Este un sistem viu, flexibil si influentabil.

Bazele  atasamentului se pun dupa primele luni de viata, urmand ca in a doua jumatate a primului an de viata, tipul de atasament al copilului sa fie vizibil si determinat. El isi continua dezvoltarea fulminanta pe parcursul urmatorilor 2 ani de viata. Asadar, primii trei ani de viata sunt critici in dezvoltarea sistemului de atasament.

Atasamemtul dureaza toata viata si  are la baza un model internalizat de functionare a lumii, care creioneaza locul si importanta copilului in relatiile cu ceilalti si asteptarile in legatura cu comportamentele persoanelor semnificative.

Un atasament sanatos este puntea copilului catre independenta si libertate, catre autonomie, catre construirea relatiilor sanatoase pe tot parcursul vietii si este primordial in sanatatea mentala a fiecarui om.

 

In aceasta poveste mama este esentiala, este baza de siguranta si se numeste figura de atasament!

Cu un atasament sanatos orice copil este fericit! De ce? Securizat ca-ntr-un cocon al sigurantei si echilibrului, copilul se simte liber in a explora mediul, oamenii, relatiile. Copilul cu un atasament securizant se joaca nestingherit, este curios, liber si fericit. El are importantul beneficiu de a-si putea concentra atentia catre explorare si cunoastere, iar acest lucru ii ofera avantaje de ordin cognitiv, emotional si social. Aceasta capacitate de a-si concentra atentia catre exterior este posibila  gratie  relatiei de iubire si incredere pe care a construit-o pas cu pas alaturi de mama. Iar mama ii ofera sentimentul de siguranta pentru a pasi in lume, pentru a se desprinde si pentru a se desavarsi.

Cu toate acestea, nu intotdeauna este usor ca parintii sa asigure un atasament securizant copiilor! Multe din experientele trecute sau prezente din viata parintilor sau a copiilor pot schimba acest traiect lin si firesc al naturii, adica de a reusi sa ii asigure copilului echilibrul si siguranta emotionala.

Despre Ana Muntean:

Profesor univ dr  si cercetator la Universitatea de Vest Timisoara, catedra de Asistenta Sociala a desfasurat o perioada lunga de timp activitate clinica in calitate de psiholog de copii.

Autoarea a peste 10 carti de specialitate printre care se numara : Psihologia dezvoltarii umane, Violență, traumă, reziliență Adopția și atașamentul copiilor separați de părinții biologici si co-autor la peste 83 de articole de specialitate aparute in tara si strainatate.

De mai multi ani Ana Muntean este detinatoarea unor Specilizari cu două instrumente de evaluare în cadrul teoriei ataşamentului: Friends and Family Interview (FFI) si Parents Attachment Interview (PDI), formatori sunt autorii: Howard şi Miriam Steele, The New School for Social Reserch, Department of Psychology, New York, în conexiune cu proiectul FISAN;

Programul conferintei

 

Ziua 1

1.Ce inseamna un atasament sanatos si de ce copiii au nevoie de un atasament securizant?

09.00 – 12.45
  • O privire sintetica asupra teoriei atasamentului (atasament si cunoastere/inteligenta; tipuri de atasament; tulburari de atasament; psihoterapie din perspectiva teoriei atasamentului).
  • Cum se ataseaza copiii si cum este legatura unica dintre parinte\figura de atasament si copil?
  • Care sunt cele mai importante etape in dezvoltarea atasamentului.
  • Care este legatura intre atasament si independenta?
  • Care sunt calitatile parintelui care fixeaza/nasc in copil sentimentul de siguranta si mai apoi atasamentul securizant?
  • Cum sustine un atasament sanatos dezvoltarea cognitiva a copilului?
  • Cand apare frica de straini si de ce? Anxietatea de separare si atasamentul.
  • Adaptarea la gradinita si stilul de atasament? Ce trebuie sa stiu despre  perioada de adaptare la gradinita tinand cont  de tipul de atasament al copilului?
  • Cum contribuie atasamentul la cladirea stimei de sine?
  • Dezbatere si discutii cu participantii.

 

2. Atasament si trauma. Rezilienta.

13.45-16.45
  • Ce este trauma? (privire asupra traumei din perspectiva atasamentului ; trecerea transgenerationala a traumei, comportamentul parental si trauma).
  • Cum ne poate ajuta un atasament sanatos sa depasim traumele?
  • Depresia mamei si stresul copilului.
  • Conexiunea mama copil in conditii de stres/ lipsa suportului familial sau social/ probleme de sanatate/boala.
  • Ce este rezilienta? (Cat de mult putem lasa dezvoltarea copilului in speranta ca va fi rezilient? Care sunt semnele rezilientei? Cum se  manifesta? Care e legatura cu atasamentul?)
  • Atasamentul ca baza pentru rezilienta.
  • Care este legatura dintre tipul de atasament si sentimentele de nesiguranta.
  • Dezbatere si discutii cu publicul.

 

Ziua 2

 3. Atasamentul copiilor/atasamentul parintilor

09.00- 12.45 
  • Despre felul in care se transmite tipul de atasament de la o generatie la alta – asa zisa ‘trecere transgenerationala’ a tipului de atasament. (Stilurile parentale, Atasamentul parintilor si Atasamentul copiilor).
  • Cum poate fi ‘schimbat’ tipul de atasament?
  • Cum pot ceilalti sa compenseze un tip de atasament insecurizant fata de mama?
  • Epuizarea parentala.
  • Dezbatere si discutii cu publicul.

 

4. Legatura dintre tipul de atasament din copilarie si relatia cu partenerul de cuplu

13.45- 16.45
  • In ce fel ne influenteaza tipul de atasament in perioadele de stres si activarea tipului de atasament
  • Atasament, asteptari si viata in cuplu; Viata intima si tipul de atasament
  • Felul in care se repeta in cuplu, relatia din copilarie cu unul din parinti
  • Evaluarea atasamentui
  • Dezbatere si discutii cu publicul.

 

Cost:

Pret conferinta per persoana 550 RON
Locuri limitate  – In ordinea inscrierilor

 

Durata conferinta: 12 ore, la care adaugam timpul necesar pauzelor de cafea si de pranz.

  1. Pranzul nu este inclus in pretul conferintei. Restaurantul Muzeului Taranului Roman, va fi la dispozitie pentru comenzile dvs in intervalul pauzelor de pranz.
  2. Pauzele de cafea/apa sunt incluse in pretul conferintei.

În cazul în care cursul se amână sau se anulează din cauza organizatorului, banii se returnează.

 

Unde are loc evenimentul? 
Studioul Horia Bernea – Muzeul National al Țăranului Roman
Cum mă înscriu şi cum plătesc?

Pentru a te înscrie e necesară efectuarea plăţii integrale şi completarea formularului de înscriere de mai jos. Dovada plăţii se ataşează în formularul de înscriere.

După completarea formularului de înscriere vei primi un email de confirmare.

Iată detaliile contului în care se face plata integrală:

Titular cont: Asociatia de educatie prenatala Leaganul Vietii
IBAN: RO23 RZBR 0000 0600 1980 1268
Raiffeisen Bank
Detalii plată: Plata Conferinta Atasamentul Parinte copil

Jocul şi interacțiunea socială la copilul cu tulburări de spectru autist

Autor: Psih. Cristina Muntean

Modalităţile prin care un copil autist comunică sunt diverse şi uneori neobişnuite. Însă acest lucru nu ne poate împiedica să încercăm să-i acordăm mai multe şanse de a o face. Schimbarea poate începe când ne aşteptăm mai puţin.

 

Autismul este o tulburare care afectează nu doar funcționarea copilului diagnosticat astfel, ci şi familia acestuia. Atȃt părinții, cȃt şi frații copiilor cu tulburare de spectru autist pot ȋncerca sentimente diverse precum şocul, negarea, furia, depresia, vinovăția, dezamăgirea. Astfel, abordările terapeutice sunt complexe şi au cunoscut ȋn ultimii douăzeci de ani diverse schimbări. Dacă, ȋn trecut, părintelui i se acorda un rol pasiv ȋn terapia copilului, acum el este privit ca un factor important al schimbării.

Există la ora actuală variate metode de intervenție terapeutică pe care literatura de specialitate le descrie pe larg. O abordare complexă a simptomatologiei autiste vizează aspectele deficitare ale acestei tulburări şi anume, comunicarea, jocul, interacțiunea socială, funcțiile executive. Nu putem privi, ȋn cazul autismului, doar o singură latură a sa, aceea cognitivă, a comportamentelor problematice sau a limbajului.

Indiferent de terapia utilizată, cel mai important aspect ȋl constituie comunicarea, stabilirea unui contact relațional cu copilul. Pentru realizarea acestor momente de contact, este necesară crearea unei legături  apropiate, bazate pe joacă, ȋntre adult şi copil şi deasemenea, creşterea motivației şi a cooperării din partea copilului. Pe acest fond se vor utiliza tehnicile pedagogice efective menite să ajute copilul în atingerea unor scopuri educaţionale specifice.

Frumusețea “ȋntȃlnirii” celor doi, terapeut şi copil, constă ȋnsă ȋn surprinderea şi observarea atentă a momentelor de “prezență” ale copilului şi valorificarea lor adecvată.

 

Susținem o tehnică bazată pe joc ce-şi propune dezvoltarea de relații sociale şi abilități de comunicare (deficitare ȋn tulburările de spectru autist) pe interesele particulare ale copilului. Acest model include experiențe interactive, conduse de copil, ȋntr-un spațiu cu stimuli puțini. Jocul interactiv, ȋn care adultul urmează inițiativa copilului, va ȋncuraja copilul “să-şi dorească” să relaționeze cu lumea exterioară. Intervenția sa vizează transformarea fixațiilor copilului ȋn “motive” de interacțiune. O dată ce aceasta apare, el va putea imita gesturi, sunete si acțiuni.

MASAJUL PERINEULUI ÎN SARCINĂ

Informaţiile prezentate în acest articol au fost traduse si adaptate de către echipa Prăvăliei Părinţilor din „ Journal of Midwifery and Woman Health”, volumul 50, nr. 1, ianuarie/februarie 2005.

CE ESTE PERINEUL?

Perineul este suprafaţa de ţesut dintre orificiul vaginal şi rect. Acest ţesut se întinde mult în momentul naşterii şi uneori se poate rupe. Dacă medicul vă face o epiziotomie, atunci acest ţesut este tăiat. Este posbil să aveţi nevoie de copci după naştere, dacă perineul s-a rupt sau a suferit o epiziotomie.

SUNT ÎNGRIJORATĂ DIN CAUZA RUPTURILOR PERINEALE – CÂT DE DES SE ÎNTÂMPLĂ?

40%-85% dintre femeile care nasc vaginal pot suferi rupturi perineale. Aproximativ 2/3 dintre aceste femei vor avea nevoie de copci.

SUNT DEASEMENEA ÎNGRIJORATĂ ÎN LEGĂTURĂ CU EPIZIOTOMIA – ESTE ACEASTA NECESARĂ?

De obicei nu este necesară epiziotomia. Totuşi, uneori, medicul poate recomanda o epiziotomie. De exemplu epiziotomia poate ajuta dacă bebeluşul trebuie să se nască mai repede. Purtaţi o discuţie cu medicul dvs. despre epiziotomie.

POATE MEDICUL MEU SĂ FACĂ CEVA PENTRU A EVITA PRODUCEREA RUPTURILOR?

Sunt multe modalităţi prin care medicul dvs. poate reduce riscul producerii unor rupturi. De exemplu, vă poate recomanda anumite poziţii pentru împingere, poate să împingă uşor capul bebeluşului pe măsură ce acesta este expulzat şi poate evita folosirea forcepsului.

POT FACE CEVA ÎNAINTE DE NAŞTERE PENTRU A EVITA RUPEREA PERINEULUI?

Reducerea riscului de rupere a perineului a fost subiectul multor studii de cercetare. Mai multe studii au descoperit că masajul perineului în timpul ultimelor săptămâni de sarcină, poate reduce riscul de rupere a perineului la naştere. Acest tip de masaj – utilizarea a două degete pentru a întinde ţesutul perineal – poate fi făcut de tine, acasă, o dată sau de două ori pe zi, în ultimele 4-6 săptămâni de sarcină.

MASAJUL PERINEULUI ÎN SARCINĂ AJUTĂ TOATE FEMEILE?

Masajul poate fi de folos unor femei mai mult decât altora. Femeile care sunt la prima naştere, femeile în vârstă 30 de ani sau mai mult şi femeile care au mai avut o epiziotomie au mai puţine rupturi iar acestea sunt mai puţin grave atunci când fac masajul perineului în ultimele săptămâni de sarcină.

POATE SĂ MĂ AJUTE PARTENERUL MEU?

Da! Multe femei au declarat că e chiar mai uşor dacă partenerul face masajul.

EXISTĂ RISCURI LEGATE DE MASAJUL PERINEULUI ÎN TIMPUL SARCINII?

Din câte ştim noi, nu. Nu doare. Este uşor de făcut. Majoritatea femeilor nu au avut nici o problemă în a-l face. Totuşi ar trebui să vorbiţi cu medicul dvs. înainte de a începe. Şi, dacă vi se pare că vi s-au rupt membranele, vorbiţi cu medicul dvs. înainte de a introduce ceva în vagin.

INSTRUCŢIUNI PENTRU MASAJUL PERINEULUI

Vă prezentăm câteva motive pentru care e bine să faceţi masajul perineului în timpul sarcinii:

  • Unii specialişti consideră că masajul perineului va mări flexibilitatea acestuia. Acest lucru înseamnă că vei avea un risc mai mic de rupere sau de epiziotomie.
  • În timpul masajului puteţi practica relaxarea muşchilor perineului. Acest lucru vă ajută să vă pregătiţi pentru eventualele senzaţii de arsură sau întindere, pe care le veţi simţi în timpul expulziei. Relaxarea acestei zone în timpul naşterii poate preveni ruperea perineului.

masaj perineal

Dacă doriţi să faceţi masajul perineului, începeţi cu 6 săptămâni înainte de data probabilă a naşterii şi respectaţi următoarele instrucţiuni:

  • Spălaţi-vă bine pe mâini şi tăiaţi-vă scurt unghiile. Relaxaţi-vă într-un spaţiu intim, cu genunchii flexaţi. Unor femei le place să se sprijine pe o pernă pentru a avea suport pentru spate.
    • Lubrifiaţi degetele şi perineul. Utilizaţi un lubrifiant precum un ulei cu vitamina E sau ulei de migdale sau orice alt ulei vegetal pe care îl folosiţi la gătit, precum uleiul de măsline. Deasemenea puteţi folosi un gel solubil în apă sau lubrifierea naturală a vaginului. Nu folosiţi ulei de masaj pentru bebeluş, uleiuri minerale sau geluri chimice.
    • Introduceţi degetele cam 2,5 – 3,5 cm în vagin (vedeţi fig. 1). Apăsaţi în jos spre anus şi în laterală, până ce simţiţi o arsură uşoară şi o senzaţie de întindere. Păstraţi această poziţie 1 sau 2 minute.
    • Cu ajutorul degetelor mari masaţi încet jumătatea inferioară a vaginului, folosind o mişcare în formă de „U”. Concentraţi-vă pe relaxarea muşchilor. Acesta este un moment foarte bun pentru a exersa respiraţia profundă, abdominală.
    • Masaţi-vă zona perineului în fiecare zi, timp de 10 minute. După 1 – 2 săptămâni, veţi remarca o flexibilitate crescută a zonei şi o senzaţie mai puţin intensă de arsură.
    • Dacă partenerul realizează masajul, trebuie să respecte instrucţiunile mai sus menţionate. Totuşi partenerul ar trebui să-şi folosească degetele index în loc de degetele mari. Trebuie să folosească aceeaşi metodă de presiune pe cele două laturi ale vaginului, mişcare în formă de „U”. Este importantă o bună comunicare – spuneţi partenerului dacă simţiţi prea multă durere sau o senzaţie puternică de arsură.

 

Această pagină poate fi reprodusă pentru scopuri necomerciale de către profesionişti în sănătate pentru a fi împărtăşită cu clienţii. Orice alt tip de reproducere trebuie aprobată de „Journal of Midwifery and Woman Health”. Informaţiile şi recomandările de pe această pagină sunt adecvate în majoritatea cazurilor dar nu înlocuiesc sfatul medical. Pentru informaţii specifice referitoare la condiţia medicală personală, „Journal of Midwifery and Woman Health” vă sugerează să vă consultaţi cu furnizorul dvs. de servicii medicale.

 

Sursa:

 

http://www.midwife.org/ACNM/files/ccLibraryFiles/Filename/000000000656/Perineal%20Massage%20in%20Pregnancy.pdf

Naştere naturală vs. naştere cezariană

Site-ul www.childbirthconnection.org este o oază de resurse şi de informaţii de calitate pentru părinţi şi profesionişti.  Aici am gasit şi noi broşura: „Vaginal or Cesarean Birth: what is at stake for women and babies? A best Evidence Review”, Am tradus-o şi am adaptat-o, iar rezultatul îl puteţi savura, în limba română, aici. Veţi găsi concluziile sintetizate ale celor mai noi studii şi cercetări randomizate ce compară naşterea vaginală cu naşterea prin cezariană.

De la relaţia de cuplu la relaţia de părinţi

scris de Gabriela Dinu-Teodorescu

Atunci când într-un cuplu există dorinţa fiecărui partener de a aduce pe lume un copil, se începe un proces care va conduce partenerii la explorarea unei noi dimensiuni, aceea de părinte. Totul începe cu dorinţa fiecăruia de a da viaţă, o dorinţă inconştientă, profundă, în lipsa căreia procreerea nu poate avea loc. Una din sursele infertilităţii, spunea Salomé, este lipsa dorinţei de a da viaţă, chiar dacă, în mod conştient, pot afirma că îmi doresc asta. Citește mai mult